Legãturi

Rezervatii zona Rarãu - Giumalãu:

• • Pietrele Doamnei – Masivul Rarãu;

  • Fînetele montane – Plaiul Todirescu;

  • Codrul secular Slãtioara;

  • Codrul secular Giumalãu;

  • Cheile Moara Dracului.

ATRACTII TURISTICE

TRANSRARAU

CHEILE “ MOARA DRACULUI ” – rezervatie geologicã de 10 ha;

ZONA CARSTICÃ A RARÃULUI - care este importantã atât prin obiectivul principal “Pietrele Doamnei”, cât si prin alte obiective mai putin cunoscute, cum sunt dolinele de sub vârful Rarãu si de pe Todirescu, Pestera Liliecilor, sectoarele de chei de pe Valea Caselor (Moara Dracului) si de pe Izvorul Alb (Piatra Buhei), abrupturile de prabusire din zona Popchilor Rarãului.

REZERVATIA FLORISTICÃ TODIRESCU – cu o suprafata de 44 ha;

REZERVATIA PIETRELE DOAMNEI – 568 ha;

REZERVATIA FORESTIERÃ CODRUL SLÃTIOARA – cuprinde cea mai veche pãdure de rãsinoase în amestec cu fag din tarã;

REZERVATIA GEOLOGICÃ STRATELE DE APTYCHUS DE LA POJORÂTA;

REZERVATIA FORESTIERÃ CODRUL SECULAR GIUMALÃU – pe o suprafatã de 290 ha, arboret de molid pur, cu vârsta de peste 130 de ani;

REZERVATIA CINEGETICÃ GIUMALÃU – peste 211 ha, pentru protectia cocosului de munte, in mod special;

REZERVATIA FLORISTICÃ RÃCHITISU – GLODU – 177 ha, ocroteste plante foarte rare cum sunt: strugurele ursului, relict glaciar, roua cerului (planta carnivorã), etc.;

BIBLIOTECA MUNICIPALÃ CÂMPULUNG MOLDOVENESC – str. Calea Bucovinei, nr. 14;

MUZEUL MEMORIAL “ CIPRIAN PORUMBESCU ” – com. Ciprian Porumbescu, sat Stupca;

MUZEUL “ARTA LEMNULUI” – isi dateazã începuturile inca din anul 1936, situat pe str. Calea Transilvaniei, nr. 10, Câmpulung Moldovenesc;

COLECTIA ETNOGRAFICÃ “ION TUGUI ” – care cuprinde peste 4500 de linguri de lemn, sute de stergare, covoare, piese de ceramicã, monede antice, medievale si moderne. Este situatã pe str. Gh. Popovici nr. 1, Câmpulung Moldovenesc;

CASA PRUNDEAN – monument de arhitecturã de la inceputul secolului XIX, situatã pe str. Paltinului, nr. 1, Campulung Moldovenesc;

COLECTIA ETNOGRAFICà “ION GRÃMADÔ – str. V.G. Sabie, nr. 19, Câmpulung Moldovenesc;

STATUIA VOIEVODULUI DRAGOS VODÖ realizatã de catre sculptorul Ion Jalea;

STATUIA LUI MIHAI EMINESCU – realizatã de catre artistul Iulian Murnu;

EXPOZITIA DE SCULPTURÃ IN LEMN – profesor Ioan Maftei;

PĂSTRÃVÃRIA VALEA PUTNEI – comuna Pojorâta, sat Valea Putnei

Formatiunile muntoase“ ADAM SI EVA ” – din comuna Pojorâta;

STÂLPUL LUI VODÃ de la Vama – este o coloanã de piatrã ridicatã din porunca voievodului Mihai Racovitã, în anul 1717;

MÃNÃSTIREA VORONET - Este un monument istoric si de arhitecturã, cea mai reusitã opera a stilului arhitectural moldovenesc, care a fost ridicatã între 26 mai 1488 si 14 septembrie a aceluiasi an, o promisiune a lui Stefan cel Mare dupã câstigarea bãtãliei de la Valea Albã Rãzboieni. Voronetul a devenit renumit în întreaga lume in primul rând prin picturile sale exterioare: Judecata de Apoi, Chinul, Arborele lui Ieseu, Acatistul Sf. Ioan cel Nou. O altã particularitate importantã a Voronetului este folosirea unui albastru de o tonalitate deosebitã, asa-numitul “albastru de Voronet”, realizat de maestrii locali prin includerea în compozitia vopselei a lazuritului mineral.

MÃNÃSTIREA MOLDOVITA - a fost ziditã în 1532 si pictatã în 1537. Este unul din cele mai valoroase monumente de arta medievalã româneascã din vremea lui Petru Rares;

MÃNÃSTIREA PUTNA - cea mai de seama ctitorie a lui Stefan cel Mare, se aflã la 81km, de Pojorâta. Constructia ei a început în 1466 si a fost mistuitã de incendiu în 1484, fiind refãcutã de Stefan cel Mare în 1498. Biserica mãnãstiri adãposteste mormintele marelui domnitor, ale celor douã sotii ale sale si ale fiilor sãi. Muzeul mãnãstiri pãstreazã broderii, tesãturi, argintãrie, manuscrise valoroase, documente medievale autentice.

SALINA DE LA CACICA - un unicat la scarã nationalã prin capela „Sfânta Barbara”(construită in 1904 la 27 m adâncime), sãpatã in bloc masiv de sare. Tot aici gãsim micul lac de saramurã aflat la -38 m si sala de festivitãti la 44 m. Salina începe sã devinã punct de atractie, datoritã zãcãmântului de sare existent, descoperindu-se aici si vestigii arheologice din neolitic cu aceeasi semnificatie si vechime multimilenarã a exploatãrii sãrii la scarã industrialã. Exploatarea dateazã din 1775 când Bucovina este ocupatã de imperiul Austro-Ungar, în 1792 noua stãpânire încurãjând aici colonizarea zonei cu familii de meseriasi din Galitia si cu mineri polonezi de la Wielezka (lângã Cracovia).

HERGHELIA DE CAI DE LA LUCINA - cu un efectiv de 350 de capete, cu cabaline din rasã hutulã; aici se pot organiza cursuri de echitatie, plimbãri pe trasee montane, plimbãri cu trãsura.

PARTII DE SCHI

Rezervatia Pietrele Doamnei – Rarãu

Masivul Rarãu adãposteste în partea nordicã una dintre cele mai interesante forme geologice din lantul Carpatilor Orientali, cunoscutã sub numele de Pietrele Doamnei. Denumirea stâncilor provine, se pare, de la faptul cã, pe vremea lui Petru Rares – care a gãsit aici adãpost sigur pentru familia sa – doamna, sotia sa, se urca deseori pe stânci si scurta zãrile în asteptarea sotului, de aici, Pietrele Doamnei. Întreaga zonã reprezintã calcare cu încrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, în perioada cretacicã, când acest teritoriu era acoperit de apele calde ale oceanului.

Suprafata rezervatiei este de circa 253 ha.